Amidi: Imi spui ca este important sa iti poti asigura viata, existenta, libertatea. Nu inteleg de ce existenta – data de Dumnezeu – are nevoie de asigurari. In sensul ca trebuie sa muncesti ca sa poti obtine niste roade de pe urma carora sa iti asiguri masa, locuinta si imbracamintea. Regasesc in Biblie, la izgonirea din Paradis, indemnul de "a trudi pentru a supravietui" contrazis apoi de fraza conform careia pasarile cerului nu isi fac griji ce mananca maine si totusi supravietuiesc.
Oameni cu o constiinta superioara afirma ca secretul vietii consta in "a ramane copil". Copii nu isi fac griji pt asigurarea existentei.
Desigur, toti trebuie sa ne aducem contributia la asigurarea celor necesare, valorificand talentul nativ – si nu denaturat al fiecaruia si desigur, tot ceea ce natura si actualele tehnologii ofera. Apoi, printr-un schimb corect, toti am avea cele necesare vietii.
Ajuta-ma sa inteleg. De ce nu se poate?
Teo: Aici incep subliniind ca intrebarile tale ating, cel mai adesea, teme cu mare complexitate, de aceea prefer sa raspund doar la o parte dintre ele, de obicei la cele prin mijlocirea carora sa-ti poti da tu insati restul de raspunsuri. O sa mai recunosc aici si ca unele intrebari imi starnesc zambetul, insa pentru scurt timp , caci se simte repede seriozitatea problemei in cauza.
Multi tineri si nu numai, se mira de faptul ca sunt necesare eforturi atit de mari chiar si pentru cei mai sinceri aspiranti la intelepciune. Ca si cum doar faptul ca se arata interesati de cele inalte ar fi un motiv suficient pentru a fi scutiti de corvezile oamenilor obisnuiti, din randul carora ei binenteles, nu fac parte. O cauza a acestei atitudini vine din educatie, caci au fost obisnuiti de mici ca interesul pentru a invata aduce automat dupa sine asigurarea tuturor conditiilor de catre parinti si scoala. O alta cauza e credinta ca Divinitatea are in atributii sprijinirea in mod deosebit a celor ce arata interes in apropierea de Ea. Alcatuirea Lumii insa pare a nu tine cont de aceste asteptari. Da, e adevarat ca unii par mai avantajati in aceasta intreprindere, dar doar par, caci vedem adesea cum un start in belsug inabusa ravna.
In incercarea de a parcurge o cale spirituala, sigur e nevoie de adoptarea unui mod de a trai care sa-ti lase timp si energie pentru studiu (de orice fel) , de obicei se indeamna la o viata cu strictul necesar, insa fiecare trebuie sa hotarasca, care este acest strict necesar si cum si-l asigura.
Cat despre aprecierea "a ramane copil", daca este facuta cu adevarat de catre "oameni cu constiinta superioara", inseamna a ramane deschis noului, flexibil la minte si inima, conditie de capatii pentru oricine incearca sa se apropie de adevar.
Ceea ce propui tu spre sfarsit se cheama , usor exagerat, instaurarea comunismului, comunismul fiind o forma de organizare sociala pe care am avut deja prilejul sa o exersam. Nenorocirea e s-a dovedit deja, ca "toti dupa posibilitati si tuturor dupa nevoi" nu poate functiona decat daca membrii societatii sunt macar in majoritate deja sfinti si stim cu totii ca nu este cazul in asta lume.
