marți, 25 decembrie 2012

Pasiune sau echilibru?


Amidi: Este pasiunea sau echilibrul ceea ce este de dorit? Se exclud cele doua? Vechii intelepti spun ca echilibrul este calea cea mai buna. Dar cum este o existenta in afara pasiunilor, a entuziasmului generat de o stare de bine ce depaseste normalul? Acea euforie care are puterea sa te desprinda de obisnuit si sa iti inalte simtirea dincolo de limitele comune? Este durerea o urmare fireasca a pasiunii – in sensul ca orice vibratie pozitiva isi are corespondentul intr-o vibratie opusa, negativa? Iar daca prima se manifesta cere obligatoriu si manifestarea celeilalte? 

Teo: Nu pasiunea este dusmanul echilibrului, ci lipsa de control asupra sa, asupra pasiunii. A lucra cu pasiune, sau cu tragere de inima, cum se mai spune, e intr-adevar conditia de baza pentru realizari semnificative in orice domeniu. Mai mult chiar, in fapt orice efort facut fara drag lucreaza la stingerea sa. Dar cind tragerea de inima se elibereaza de controlul ratiunii, devine patima, miscindu-ne orbi inspre stingerea poftei doar a unei parti din noi, scindindu-ne astfel, launtric doar , la inceput, si fizic apoi. Si da, si in domeniul relatiei placere-durere e valabil principiul echilibrului energetic: cantitatea de energie ce intra intr-un sistem este egala cu cea care iese, pentru a aduce sistemul in conditia initiala. 

Tie iti pare trista aceasta stare de fapt , dar asta doar pentru ca privesti lucrurile de pe unul din maluri – cind vei privii de deasupra o sa intelegi ca nu poate fi un mal fara celalalt, placerea si durerea fiind fete ale aceleiasi monede. In fapt e fireasca inclinatia noastra spre a dorii mereu simtamintul placerii puternice, acesta fiind imboldul esential al tuturor eforturilor noastre, si in timp realizam mai toti ca tocmai contrastul dintre placut si neplacut da gust vietii si traseaza sensul evolutiei noastre lumesti si spitituale. Da, si spirituale, caci tot nevoia de placut ne indeamna a cerceta si dincolo de material, si facem asta cu mai multa pasiune tocmai pe masura ce realizam ca in cele lumesti placutul e … prea trecator.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu