miercuri, 19 octombrie 2011

Granita dintre Realitate si Imaginatie


Amidi: Cat de subtila este granita dintre realitate si imaginatie?
Oare spiritualitatea, posibilitatea de a accesa o realitate superioara, nu face si mai dificila delimitarea celor doua? Tu poti incadra de exemplu o experinta personala intr-o categorie sau in alta? Este revelatia parte din realitate sau din imaginatie?

Teo: Nu putem intelege mai mult decit ne putem imagina. Sau altfel spus: nu putem constientiza ce nu putem visa.
Daca hotarim ca imaginatia este capacitatea de a realiza constructii mentale si realitatea e ceea ce stim despre lumea in care traim, atunci e simplu de trasat o granita intre ele. Daca intram in detaliile celor doua feluri de informatii lucrurile nu mai sunt atit de limpezi.

Ceea ce stim despre lume e un amestec de informatii reflectate de obiectele analizate, receptate prin intermediul simturilor , simturi cu parametri diferiti de la om la om dar si de la moment la moment al aceluiasi om, ce sunt filtrate , valorizate , grupate si fixate in minte in functie de experienta deja acumulata, de starea de moment si interesul de moment. Asa se face ca ceea ce numim in mod obisnuit realitate sa fie de fapt o constructie mentala subiectiva , avind in ea o parte mai mica sau mai mare din imaginea efectiva a lumii. Dar aceasta ultima fraza poate fi si definitia oricarei constructii mentale imaginate - iata cit de subtire si tremurinda este granita amintita de tine.

Eu unul mi-am dat seama nu demult cit de importanta este capacitatea de a imagina – in fapt nu putem constientiza ce nu ne putem imagina. Si daca numim drum spiritual cresterea capacitatii noastre de a constientiza, rezulta ca puterea de a imagina da seama direct de nivelul nostru spiritual.
Cresterea launtrica e data tocmai de capacitatea de a face distinctie intre Realitate, ca adevar absolut, obiectiv si realitate ca adevar relativ si subiectiv. Iar o imaginatie bogata (cu intindere) si puternica (atenta la detalii) e indinspensabila acestei cresteri, dar numai atit timp si in masura in care e stapinita. Pierderea in imaginatie e un alt fel de nume pt caderea launtrica.

Eu stiu doua mari categorii de realizari , constientizari, ce pot fi numite revelatii. Revelatia , cu majuscula scris cel mai adesea, e modul direct de a Cunoaste cu Duhul, numita si vederea in Duh. Cealalta forma de cunoastere denumita ca revelatie , se refera la o forma de a intelege oarecum neasteptat un fenomen aflat in studiu. Revelatia in Duh e Adevarul oglindit in mintea celui caruia I s-a descoperit folosind concepte deja existente in acea minte. Altfel spus: in Revelatie Adevarul este descoperit omului folosind intiparirile deja existente in mintea acelui om. Partea comuna intre Revelatie si imaginatie este data de aceste intipariri deja existente, cu care se lucreaza si in procesul de imaginare si in cel de Revelare.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu